Retinerea in noul Cod de procedura penala

Acest studiu de caz este parte a unei lucrari de licenta

Nu găsești ce cauți? Comandă acum lucrari de licenta, referate, proiecte, etc!

Retinerea in noul Cod de procedura penala – Lucrari de licenta la comanda

Retinerea este cea mai usoara masura preventiva privativa de libertate. Poate fi dispusa numai de catre procuror si de catre organul de cercetare penala (fiind, de altfel, si singura masura preventiva pe care organul de cercetare penala o poate lua[1]), nu si de judecator, si numai in cursul urmaririi penale [art. 203 alin. (1) noul C.pr. pen.], nu si in celelalte faze procesuale. O referire la retinerea inculpatului in timpul judecatii intalnim la art. 360 noul C.pr. pen., in cazul infractiunilor de audienta; astfel, dupa ce presedintele completului constata infractiunea si il identifica pe faptuitor, procurorul care participa la judecata poate declara ca incepe urmarirea penala, pune in miscare actiunea penala si il poate retine pe suspect sau inculpat [art. 360 alin. (2) noul C.pr. pen.]. In acest caz, retinerea intervine insa tot in cursul urmaririi penale declansate pentru infractiunea de audienta, intrucat judecata in timpul careia se constata aceasta infractiune are alt obiect.

Retinerea in noul Cod de procedura penala
Retinerea in noul Cod de procedura penala

Retinerea este singura masura preventiva ce poate fi luata nu numai fata de inculpat, ci si fata de suspect, adica fata de persoana cu privire la care, din datele si probele existente in cauza, rezulta banuiala rezonabila ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.

Realizam la comanda lucrari de licenta in conformitate cu noul Cod de procedura penala!

Durata maxima a retinerii este de 24 de ore. Spre a se rezolva diferitele probleme ivite in practica judiciara de sub imperiul C.pr. pen. 1968[2], art. 209 alin. (3)-(4) noul C.pr. pen. prevede in mod expres ca in durata retinerii nu se includ timpul strict necesar conducerii suspectului sau inculpatului la sediul organului judiciar si nici timpul cat acesta se afla sub puterea unui mandat legal de aducere in fata organului judiciar pentru audiere. Durata retinerii nu poate fi prelungita[3].

Pentru a se dispune masura retinerii sunt necesare:

  1. a) indeplinirea conditiilor generale de luare a masurilor preventive;
  2. b) audierea prealabila a suspectului sau inculpatului de catre organul judiciar care ia masura. Ascultarea se realizeaza in prezenta avocatului ales sau numit din oficiu, motiv pentru care organul de cercetare penala sau procurorul, dupa caz, au obligatia de a aduce la cunostinta suspectului sau inculpatului ca are dreptul de a fi asistat de un avocat [art. 209 alin. (6) noul C.pr. pen.]. Legea nu este foarte clara asupra modului in care se asigura exercitarea acestui drept de catre suspect sau inculpat. Prevederile art. 209 alin. (7)-(8) noul C.pr. pen. fac referire la dreptul de a incunostinta personal avocatul ales (sau, dupa caz, de a solicita organului judiciar sa-i incunostinteze) si la obligatia acestuia de a se prezenta la organul judiciar in termen de cel mult 2 ore de la incunostintare, sub sanctiunea numirii unui avocat din oficiu, dar ele vizeaza „suspectul sau inculpatul retinut”; prin urmare, aceste dispozitii au aplicabilitate ulterior retinerii, si nu cu ocazia audierii prealabile a suspectului sau inculpatului. Credem ca formularea legiuitorului este eronata; in opinia doctrinei[4], dispozitiile art. 209 alin. (7)-(8) noul C.pr. pen. ar trebui sa vizeze tocmai situatia inculpatului sau suspectului ce urmeaza a fi ascultat prealabil retinerii, pentru situatia celui deja retinut fiind oricum incidente dispozitiile art. 90-91 noul C.pr. pen. privitoare la asistenta juridica obligatorie. Pentru acest motiv, de lege ferenda unii autori propun[5] reformularea art. 209 alin. (7) noul C.pr. pen. astfel: „Suspectul sau inculpatul are dreptul de a-si incunostinta personal avocatul ales sau de a solicita organului de cercetare penala ori procurorului sa il incunostinteze pe acesta

Noul Cod de procedura penala nu mai consacra, spre a se dispune retinerea, conditia existentei vreunuia dintre cazurile de arestare preventiva si nici nu mai face referiri la limitele de pedeapsa ce trebuie avute in vedere pentru luarea acestei masuri, asa cum proceda art. 143 alin. (4) C.pr. pen. 1968. Legiuitorul a considerat suficiente dispozitiile privitoare la necesitatea masurii si la proportionalitatea sa cu gravitatea acuzatiei aduse suspectului sau inculpatului. Sub acest aspect, consideram ca numai in mod cu totul exceptional aceasta masura preventiva privativa de libertate ar putea fi dispusa in cazul infractiunilor pentru care legea prevede exclusiv pedeapsa amenzii.

In sistemul noului C.pr. pen., retinerea are intotdeauna caracter facultativ. Dispozitia art. 468 alin. (1) C.pr. pen. 1968 (potrivit careia, in procedura speciala privind urmarirea infractiunilor flagrante, retinerea invinuitului era obligatorie) nu a mai fost mentinuta in noua reglementare.

Realizam la comanda lucrari de licenta in conformitate cu noul Cod de procedura penala!

Retinerea se dispune prin ordonanta care trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile generale prevazute in art. 286 alin. (2) noul C.pr. pen., motivele care au determinat luarea masurii preventive, ziua si ora la care aceasta incepe si ziua si ora la care aceasta se sfarseste.

Suspectul sau inculpatul retinut are o serie de drepturi specifice, dupa cum urmeaza:

  • de a i se aduce de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, infractiunea de care este suspectat si motivele retinerii [art. 209 alin. (2) noul C.pr. pen.];
  • de a i se inmana un exemplar al ordonantei de retinere [art. 209 alin. (11) noul C.pr. pen.];
  • de a incunostinta un membru de familie sau o alta persoana, la alegerea sa, despre masura retinerii si despre locul unde este retinut. Conform legii, acest drept se poate exercita imediat dupa retinere. Incunostintarea se poate realiza personal sau de catre organul judiciar, in ipoteza in care suspectul sau inculpatul solicita el insusi aceasta. Dreptul de a face personal incunostintarea nu poate fi refuzat decat pentru motive temeinice [art. 210 alin. (5) noul C.pr. pen.], caz in care apreciem ca obligatia de incunostintare subzista in sarcina organului judiciar, care trebuie sa o indeplineasca tot imediat dupa retinere. Dispozitiile art. 210 alin. (5) noul C.pr. pen. instituie o exceptie de la dreptul de a face personal incunostintarea, nu de la insusi dreptul de incunostintare, care nu poate fi suprimat. Exercitarea acestui drept poate fi numai intarziata, in mod exceptional, pentru motive temeinice si pentru o durata de cel mult 4 ore [art. 210 alin. (6) noul C.pr. pen.];
  • dreptul de a informa persoanele mai sus aratate despre schimbarea locului de retinere;
  • daca cel retinut nu este cetatean roman, are si dreptul de a incunostinta sau de a solicita incunostintarea misiunii diplomatice ori oficiului consular al statului al carui cetatean este sau, dupa caz, a unei organizatii internationale umanitare, daca nu doreste sa beneficieze de asistenta autoritatilor din tara sa de origine, ori a reprezentantei organizatiei internationale competente, daca este refugiat sau, din orice alt motiv, se afla sub protectia unei astfel de organizatii;
  • dreptul de acces la asistenta medicala de urgenta;
  • dreptul de a face plangere impotriva ordonantei prin care s-a luat masura.

Organele judiciare au obligatia de a-l informa pe cel retinut cu privire la aceste drepturi.

Organul de cercetare penala sau procurorul are dreptul sa procedeze la fotografierea si luarea amprentelor suspectului sau inculpatului retinut [art. 209 alin. (12) noul C.pr. pen.].

[1] Daca masura a fost dispusa dе organul dе cеrcеtarе pеnala, acеsta еstе obligat sa-i informеzе, dе indata si prin oricе mijloacе, pе procuror [art. 209 alin. (13) noul C.pr.pеn.].

11 Pеntru asеmеnеa situatii, a sе vеdеa: S. Jirlaianu, Rеtinеrеa invinuitului. Modificari lеgislativе, in „Rеvista dе drеpt pеnal” nr. 3/2004, p. 136; Gh. Matеut, C.F. Usvat, Arеstarеa prеvеntiva si succеsiunеa in timp a lеgilor dе procеdura pеnala, in „ Rеvista dе drеpt pеnal nr. 4/ 2004, p. 35-52.

[2] In opinia doctrinеi, constructia art. 212 alin. (2) noul C.pr.pеn. еstе prolixa. Tеxtul arata ca „inculpatului prеzеnt i sе aduc la cunostinta, dе indata, in limba pе carе o intеlеgе, infractiunеa dе carе еstе suspеctat si motivеlе luarii  masurii controlului judiciar”. in primul rand, lеgеa nu rеglеmеntеaza nicio situatiе in carе controlul judiciar ar putеa fi dispus in lipsa inculpatului, art. 212 alin. (3) noul C.pr.pеn. aratand, impеrativ, ca masura „poatе fi luata numai  dupa audiеrеa inculpatului […]”. Dе altfеl, luarеa controlului judiciar in lipsa inculpatului ar fi lipsita dе еficiеnta, dеoarеcе acеstuia nu i s-ar putеa aducе la cunostinta rеgimul obligatiilor, prin urmarе, nu i s-ar putеa impunе nici rеspеctarеa lor. S-ar putеa sustinе ca lеgiuitorul a avut in vеdеrе ipotеza audiеrii inculpatului rеtinut la locul dе dеtinеrе, prin vidеoconfеrinta, conform art. 106 alin. (2) noul C.pr.pеn. [dеsi dispozitiilе art. 212 alin. (1) noul C.pr.pеn. sunt impеrativе in cееa cе privеstе aducеrеa inculpatului rеtinut – „Procurorul dispunе aducеrеa inculpatului aflat in starе dе rеtinеrе (…)”].Dar o asеmеnеa situatiе nu impiеdica aducеrеa la cunostinta a infractiunii dе carе inculpatul еstе suspеctat. in al doilеa rand, tеxtul еstе confuz, fiind еvidеnt ca procurorul nu poatе incunostinta pе inculpat asupra motivеlor controlului judiciar cu ocazia audiеrii prеalabilе luarii acеstеi masuri, ci numai dupa cе acеasta a fost dispusa (altfеl, ascultarеa inculpatului ar avеa caractеr formal).

[3] In sistеmul C.pr.pеn. 1968, rеtinеrеa putеa fi prеlungita intr-o singura situatiе – cеa a minorului intrе 14 si 16 ani, carе putеa fi rеtinut pеntru cеl mult 10 orе, daca savarsеa o infractiunе pеdеpsita prin lеgе cu dеtеntiunеa pе viata sau inchisoarеa dе 10 ani sau mai marе, masura cе putеa fi prеlungita dе procuror (art. 160g).

[4] R. Slavoiu, op.cit., p. 83.

[5] Ibidеm.

Nu gasesti ce cauti? Te putem ajuta!

Realizam la comanda lucrari de licenta in conformitate cu noul Cod de procedura penala!