Relatia medicina – psihologie

Acest articol este parte a unei lucrari de licenta

Nu găsești ce cauți? Comandă lucrari de licenta, referate, proiecte, etc!

Psihologia moderna concepe organismul uman ca pe un ansamblu extrem de complex, cu trasaturi psihice si fizice si functii care sunt indisolubil interconectate si interdependente. Se considera ca acesti factori sunt interdependenti si sunt afectati de numeroase influente de mediu si ereditare, care duc atat la soliditate mentala cat si la debilitate. Organismul uman este o entitate psiho-fizica. Fizicul si mentalul sunt doar doua aspecte ale aceluiasi organism, sunt doua parti ale aceluiasi scut, ambele indispensabile. In cazul in care aceasta presupunere este corecta, cea conform careia mintea si corpul sunt interdependente si interactioneaza ca elemente ale unui singur organism, este logic ca orice program pentru obtinerea sanatatii care neglijeaza fie factorii mentali ori cei fizici, este incomplet si nesatisfacator.

Lucrari de licenta din domeniul psihologiei
Lucrari de licenta din domeniul psihologiei

Bolile fizice, leziunile si defectele produc uneori tulburari mentale subite si complicate, prin urmare afectand serios comportamentul. O alta serie de dovezi cu privire la efectele fizicului asupra mentalului, se refera la influenta alimentelelor si a medicamentelor asupra gandirii. Anumite alimente, cum ar fi laptele, ouale sau ciupercile, pot produce, in anumite cazuri, convulsii epileptice. Alte alimente au fost descoperite pentru a inhiba activitatea sexuala a sobolanilor. Efectele alcoolului, cum ar fi pierderea controlului motor, bolborositul, confuzia mentala, uitarea, entuziasmul, depresia, etc., sunt bine cunoscute.

Dar influenta metalului asupra fizicului? Aici cred ca dovada este incontestabila, nu numai pentru raspandirea reverberatiilor somatice ale experientelor emotionale, dar si in ceea ce priveste simpla gandire indiferenta ori atentia asupra starii circulatiei sanguine sau a inervatiei motorii.

Acel simplu gand sau idee, poate afecta circulatia sangelui prin excitarea sistemului nervos, iar rezultatul poate fi afisat cu ajutorul binecunoscutului experiment al placii de echilibru. In acest experiment, subiectul, in timp ce sta intins, linistit pe o platforma perfect echilibrata, este rugat sa citeasca un pasaj neemotiv de proza sau sa rezolve o problema matematica. Dupa un scurt interval, experimentatorul va observa ca marginea placii pe care se sprijina capul, incepe treptat sa coboare. Evident, gandirea a afectat circulatia; a creat un flux sanguin spre cap, drept urmare capul a devenit din ce in ce mai greu si placa a inceput sa se incline.

Experientele emotionale sunt cauzele cele mai intalnite ale dispepsiei nervoase sau indigestiei acute, mult mai mult decat ingerarea diverselor alimente. Un exemplu, citat de Wallin, este acela al unei femei aduse la spital din cauza unei crize grave de indigestie. In dimineata urmatoare s-a descoperit ca masa de seara a ramas in stomac toata noaptea. Investigatiile ulterioare au dezvaluit ca femeia a fost suparata in acea seara din cauza unei dispute cu sotul ei, care a venit acasa in stare de ebrietate.

Lucrari de licenta din domeniul psihologiei!

Tulburarea organica profunda care poate fi produsa de experiente emotionale intense poate fi manifestata prin frica. Frica nu este evidentiata doar prin tremuraturi, contractii, ridicarea sprancenelor, respiratia neregulata si de miscarile de aparare sau de lupta, dar si de conditiile interioare, cum ar fi uscarea gurii datorita actiunii de inhibare asupra glandelor salivare, inhibarea fluxului sucului ​​gastric si accelerarea ritmului cardiac si implicit cu cresterea tensiunii arteriale.

Cannon a descoperit in experimente ca emotiile puternice precum frica, entuziasmul, anxietatea, ingrijorarea, determina glandele suprarenale sa descarce cantitati excesive de adrenalina. Acest lucru se pare ca provoaca oprirea actiunii de digerare si stimuleaza inima si plamanii la actiune puternica. Mai mult, face ca ficatul sa secrete zahar pe care l-a inmagazinat in sange, zahar necesar muschilor. Cu alte cuvinte, emotiile puternice necesita implicarea oamenilor de specialitate. De exemplu, in trecut, atunci cand animalul era atacat de un inamic si  trebuia sa mobilizeze toate rezervele sale, pentru lupta sau zbor, isi putea permite oprirea temporara a digestiei, din moment ce, in mod evident, in cazul in care ar fi fost mancat de o fiara de prada, nu ar mai fi contat daca cina era sau nu digerata.

Spre deosebire de emotiile puternice care epuizeaza rezervele corpului, emotiile temperate de veselie, bucurie, prietenie, stimuleaza activitatile digestive. Cu alte cuvinte, emotiile puternice consuma rezervele, iar emotiile moderate le refac. Acest lucru are implicatii enorme pentru medici in doua moduri. Efectele schimbarilor emotionale de frica, furie, durere, grija si anxietate pot da nastere sau pot agrava problemele de stomac, indigestie, tulburari metabolice, diabet sau glicozurie (persoanele mental instabile care sunt stapanite de sentimentul de frica sunt adesea suferinde de diabet), amplificarea actiunii tiroidei si a glandelor suprarenale, pierderea de vitalitate, icter, tulburari cardiace, degenerara ficat, insomnie si dizenterie (o armata invinsa suferinda de dizenterie este mult mai probabil sa sufere de colaps mental decat de infectie intestinala).

Nu găsești ce cauți? Comandă lucrari de licenta, referate, proiecte, etc!

Efectele epuizante si tulburatoare ale schimbarilor emotionale asupra sistemelor: nervos, glandular, digestiv si circulator, pot duce la epuizare nervoasa sau hiperexcitabilitate, precum si la maladii nervoase. Nervozitate, in general, se datoreaza cel mai frecvent tensiunilor emotionale si dificultatilor de adaptare, mai mult decat bolii fizice sau leziunilor, desi si afectiunile fizice agraveaza starea. Nervozitatea nu e chiar o boala a nervilor. Este mai mult o tulburare a functiei decat un defect de structura. Este mai mult o tulburare emotionala decat fizica. 90% din cazurile de soc din Razboiul Mondial au fost cauzate de tulburarile emotionale si de colapsul emotional cauzat de frica, anxietate si nu de leziunile fizice din urma luptelor. J.W.Barton a estimat ca peste 50% dintre toti pacientii care au cerut consultarea medicului sau care au fost la spital pentru tratamente, nu aveau probleme organice reale. E.A.Strecker crede ca totalitatea de 50% dintre probleme de stari acute de boala si 70% dintre dificultatile de convalescenta, au ca sursa principala mintea pacientului, mai degraba decat corpul sau. Maurice Craig spune ca dintre cei 50% si pana la 75% dintre bolile pacientilor s-ar putea datora atitudinii acestora fata de boala. Este cunoscut faptul ca atitudinea pacientului la boala lui este de multe ori mai greu de tratat decat boala in sine.

Multi medici capata experienta de psihologie aplicata din practica, dar este, de asemenea, adevarat ca majoritatea medicilor nu sunt destul de familiarizati cu psihologia moderna si cu evolutiile recente din psihopatologie si psihoterapie. Nu este de ajuns ca aceasta sa se foloseasca in mod inconstient. Vraciul din  triburile primitive si practicantul stiintei crestine, folosesc psihologia inconstient. Vorbind ca un profan, pot sugera cu umilinta ca formarea studentilor de la medicina in psihiatrie, ceea ce presupune de obicei intelegerea unei stari psihotice a unei boli mentale avansate, nu este de ajuns. Un student de la medicina are nevoie de o pregatire in psihologia asa numitor oameni normali – oamenii care vin la biroul sau de la o zi la alta. Psihologia ca si stiinta aplicata esxisa si poate fi pusa in practica in medicina.

Lucrari de licenta din domeniul psihologiei!

In concluzie, pot sa pledez pentru tratarea comportamentului, personalitatii sau sa controlez tulburari pe o baza obiectiva. Sa spui persoanelor cu nevroze ca sunt ridicole, prostesti sau condamnabile nu rezolva problema. Aceste persoane au nevoie de diagnostic, intelegere si tratament. Sa spui cuiva aflat in dureri ca totul este doar imaginar si ca trebuie doar sa uite ca il doare, nu este o rezolvare a problemei. Doar il face sa consulte un alt medic sau mai rau,  impostori.

Totusi, trebuie sa atragem atentia si fata de extrema opusa, de exemplu, admitand ca pacientul are o durere, iar medicul pretinzand ca stie totul despre asta, atribuind durerea unei surse organice si de functionare, nu lasa pacientul intr-o stare mai buna. Daca nu exista nicio baza organica pentru durere, s-ar putea sa fie una psihologica, iar spunandu-i pacietului sa uite de durere, aceasta nu o sa dispara, mai ales cand are o cauza psihica. Oamenii cu nevroze nu trebuie sa fie facuti sa se simta inferiori sau vinovati. Ei au nevoie si merita tratament, exact ca toti ceilalti pacienti.

Sa presupunem ca toate formele de comportament pot fi supuse legii cauza si efect; aceasta este abordarea unui om de stiinta. Medicii trebuie sa trateze fiecare persoana individual si trebuie sa vina ziua in care intelegerea si tratamentul aplicat vor fi la fel de scientizate in dimensiunea psihica cat si cea a medicinii clasice.

Nu găsești ce cauți? Comandă lucrari de licenta, referate, proiecte, etc!

Bibliografie

  1. WaijUN, J. E. W.: Personality Maladjustments and Mintal Hygiene, McGraw-Hill Co., New York, 1935.
  2. Shaffer, L. F.: The Psychology of Adjustment, Houghton Mifflin Co., New York, 1936.
  3. Hart, B.: Psychopathology, University Press, Cambridge, 1927.
  4. Laycock, S. R.: Adjustment of inferior and superior children, Social Psychology, 1933, 4: 353.