Propuneri de lege ferenda în materia insolvenței și a falimentului

Articolul „ Propuneri de lege ferenda în materia insolvenței și a falimentului ” este parte a unei lucrări de licență

Nu găsești ce cauți? Comandă lucrări de licență, referate, studii de caz sau orice alt proiect științific!

Propuneri de lege ferenda în materia insolvenței și a falimentului
Propuneri de lege ferenda în materia insolvenței și a falimentului – comandă lucrări de licență

Legea nr. 85/2006 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului este o lege esenţială în economia de piaţă. Ea a fost adoptată pentru a răspunde necesităţilor momentului şi a înlocuit dispoziţiile depăşite privitoare la faliment din vechea lege 64/1995.

Inspirată din sistemul american, legea a ridicat numeroase dificultăţi în aplicare datorită instituţiilor juridice noi şi necesităţii corelării lor cu sistemul juridic românesc. A apărut şi necesitatea modificării ei. Modificările succesive au condus la o reglementare mai bună şi mai simplificată dar, cu toate acestea, perfecţionarea reglementării este încă necesară pentru considerente deja expuse pe larg în lucrarea de faţă. Sperăm că lucrarea a oferit unele soluţii problemelor apărute în practică şi în doctrină şi va constitui totodată un punct de plecare pentru de noi dezbateri şi argu­mente pro sau contra soluţiilor propuse.

Sintetizând părerile exprimate de doctrină, în materie de procedură de reorganizare, această lege ar trebui modificată astfel:

  • Se impune reformulare art. 11 lit. j) astfel: confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori.
  • Se impune modificarea art. 14 alin. 6 astfel: deliberările şi hotărârile adunării creditorilor vor fi cuprinse într-un proces-verbal, care va fi semnat de administratorul judiciar sau de lichidator, după caz, dacă aceştia conduc şedinţa, şi de toţi creditorii prezenţi. Dacă şedinţa este condusă de judecătorul-sindic, deliberările şi hotărârile se consemnează în încheierea de şedinţă sau în hotărâre. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, în termen de două zile lucrătoare de la data adunării creditorilor.
  • Se impune modificarea art. 14 alin. 7 astfel: hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, care au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor.
  • Se impune reformularea art. 14 alin. 8 astfel: cererea prevăzută la alin. 7 va fi depusă la dosarul cauzei în termen de 5 zile de la data adunării creditorilor şi va fi soluţionată în camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar sau, după caz, a lichidatorului şi a creditorilor.
  • Se impune modificarea corespunzătoare a art. 16 alin. 1 în sensul de a se prevedea că toate atribuţiile comitetului creditorilor vor fi exercitate de adunarea creditorilor dacă din cauza numărului redus de creditori nu s-a ales un comitet, textul urmând a avea următoarea formulare: Judecătorul-sindic poate desemna, în raport cu numărul creditorilor, un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetare şi chirografare cele mai mari, prin valoare. Dacă din cauza numărului mic de creditori judecătorul-sindic nu consideră necesară constituirea unui comitet al creditorilor, atribuţiile comitetului vor fi exercitate de adunarea creditorilor.
  • Se impune reformularea art. 16 alineatele 1 şi 3 astfel: Art. 16 – 1 Judecătorul-sindic poate desemna, în raport cu numărul credito­rilor, un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate, bugetare şi chirografare dintre primii 20 de creditori, în ordinea valorii. Dacă din cauza numărului mic de creditori judecătorul-sindic nu consideră necesară constituirea unui comitet al creditorilor, atribuţiile comitetului vor fi exercitate de adunarea creditorilor. Art. 16-3 Pentru necesităţile procedurii, judecătorul-sindic va desemna, dintre membrii comitetului creditorilor, un preşedinte. Comitetul creditorilor va fi citat în persoana preşedintelui astfel desemnat, iar în lipsă, prin oricare dintre membrii comitetului creditorilor.
  • Se impune reformularea textului art. 19 alin. 3 astfel: hotărârea adunării creditorilor, respectiv hotărârea creditorului majoritar, poate fi atacată cu acţiune în anulare în condiţiile art. 14.
  • Se impune modificarea art. 21 alin. 2 în sensul de a prevedea printre autorii posibilelor contestaţii împotriva măsurilor administratorului judiciar şi a comitetului creditorilor, alături de persoanele enumerate: Art. 21 alin. 2 – Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, comitetul creditorilor, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de admi­nistratorul judiciar.
  • Se impune folosirea cu consecvenţă a noţiunii de onorariul practicianului în insolvenţă şi deci reformularea articolelor din Legea insolvenţei în sensul de a folosi în loc de remuneraţie termenul de „onorariu” pentru administratorul judiciar sau lichidator.
  • Se impune reformularea art. 31 alin. 5 astfel: dacă s-a deschis o procedură într-un dosar, celelalte cereri de deschidere a procedurii formulate de creditori vor fi calificate administrativ de judecătorul-sindic ca declaraţii de creanţă, vor fi înregis­trate în registrul creanţelor conform art. 64 din lege şi depuse în mapa de creanţe, urmând a fi verificate de administratorul judiciar/lichidator. Creditorul va fi încunoştinţat de calificarea dată cererii sale, urmând ca acesta să urmărească evoluţia pro­cedurii şi să valorifice statutul său.
  • Se impune reformularea art. 90 în sensul de a se înlocui expresia „la data înregistrării cererii introductive, a expirării termenului pentru contestarea cererii creditorilor de către debitor ori a respingerii contestaţiei debitorului împotriva acestei cereri” cu expresia „de la data deschiderii procedurii”.
  • S-ar impune modificarea art. 101 alin. 1 în sensul posibilităţii judecătorului- sindic de a cere părerea unui specialist în insolvenţă asupra conţinutului planului, prin prisma art. 95, sau asupra îndeplinirii condiţiilor privind confirmarea planului.
  • S-ar impune reformularea alineatului 1 al art. 105 astfel: dacă debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii aduce pierderi averii sale, ori dacă debitorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile de plată şi celelalte sarcini în condiţiile stipulate prin planul confirmat, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum şi administratorul special, pot solicita oricând judecătorului-sindic să aprobe intrarea în faliment, în condiţiile art. 107 şi următoarele.
  • Se impune modificarea dispoziţiilor art. 107 alin. 2 lit. e) astfel: predarea de către administratorul judiciar către lichidator a tabelului definitiv al creanţelor şi întocmirea şi predarea listei actelor şi operaţiunilor efectuate după deschiderea procedurii, împreună cu lista cu numele, adresele şi creanţele creditorilor ale căror drepturi s-au născut după deschiderea procedurii, dacă activitatea debitorului a fost condusă de acesta. Dacă în cursul perioadei de observaţie debitorul a avut conducerea activităţii sale, lista se va întocmi şi preda de către debitor, prin administratorul special, vizată de administratorul judiciar.