Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice

Articolul „ Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice ” este parte a unei lucrări de licență

Nu găsești ce cauți? Comandă lucrări de licență, referate, studii de caz sau orice alt proiect științific!

Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice
Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice – lucrări de licență la comandă

Hotărârile organului de conducere sunt valide dacă au fost luate cu respectarea legii,: actului constitutiv ori a statutului, sunt anulabile dacă sunt contrare normelor dispozitive Ele legii sau prevederilor din actul constitutiv ori din statut care protejează drepturile personale nepatrimoniale şi/sau patrimoniale ale membrilor persoanei juridice şi sunt nule iacă sunt contrare normelor imperative ale legii.
În principiu, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot: atacate în justiţie de către cel care se legitimează calificat în calitatea de membru al organului de conducere şi care a lipsit la luarea hotărârii sau, fiind prezent, a votat contra și a cerut consemnarea acestui vot în procesul-verbal de şedinţă. Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată de orice persoană interesată.
Deciziile organului de administrare se concretizează în acte juridice sau operaţiuni: e natură patrimonială care sunt cenzurate în cadrul exerciţiului financiar contabil, când organul de conducere poate refuza să dea descărcare de gestiune şi să decidă acţiunea în anulare şi în răspunderea administratorilor şi a cenzorilor.
Cu titlu de excepţie, dreptul la acţiunea în anularea hotărârii luate de organul de conducere sau de organul de administrare este recunoscut şi unor persoane care nu au calitatea de membri sau administratori. Aceste persoane sunt creditorii, care se pot erija în persoane prejudiciate prin hotărârea persoanei juridice sau prin decizia organului de administrare. În privinţa societăţilor comerciale, legea statuează expres că hotărârile prin care s-a modificat actul constitutiv „pot fi atacate cu opoziţie de către creditorii sociali şi de către alte persoane prejudiciate prin aceste hotărâri”.
Membrii organului de conducere fac parte din categoria creditorilor persoanei juridice, dar lor nu le este deschisă calea de atac a opoziţiei pentru a anula hotărârea adunări generale, având la dispoziţie calea directă a cereri în anulare.
În anumite cazuri, cum este cel al reorganizării sau al lichidării unei societăţi comerciale, calitatea de asociaţi este estompată şi subordonată calităţii de creditori pe care asociaţii societăţilor implicate în reorganizare o deţin. În acest profil, dacă proiectul care este opera administratorilor afectează una dinte societăţile absorbite, el va prejudicia indirect, dar implicit, şi asociaţii acelei societăţi, or recunoscându-li-se dreptul de a-i cere anularea pe calea urgentă a opoziţiei.
Cererea în anularea hotărârii organului de conducere se exercită în contradictoriu cu persoana juridică reprezentată de administratorul cu puteri de reprezentare ce este desemnat în actul constitutiv sau de organul de conducere ori este ales din rândul administratorilor ca director sau director general.
Persoana juridică nu îşi poate ataca propria hotărâre şi deci nu se legitimează în calitate procesuală activă pentru a promova acţiunea în anularea hotărârii organului săi, de conducere.
Persoana juridică are posibilitatea legală ca, în cursul procesului având ca obiect anularea hotărârii organului de conducere, să convoace adunarea generală pentru a revoca hotărârea atacată în justiţie şi, înainte de a se pure concluzii în fond la tribunal, să fie luată o nouă hotărâre care să fie validă prin prisma legi şi actului constitutiv.
Dreptul de a renunţa la cererea înaintată instanţei judecătoreşti aparţine celui care a promovat cererea, noul administrator neavând calitatea de a se substitui în calitatea procesuală deţinută de administratorul precedent, cu scopul de a anihila cererea în anularea unei hotărâri a organului de conducere.
Când administratorii împreună cu membri organului de conducere atacă aceeaşi hotărâre, persoana juridică va fi reprezentată în justiţie de către un membru al organului de conducere desemnat de către judecătorul învestit cu soluţionarea procesului, scop în care va dispune convocarea adunării generale.
Interesul în anularea hotărârii adunării generale a asociaţilor sau a deciziei administratorilor nu este legitim şi nici pertinent cacă hotărârea este conformă legii şi/sau actului constitutiv.
Chiar dacă nu a fost atacată în justiţie de nici un membru al organului de conducere şi nici de către administrator, hotărârea adunării generale contrară normei imperative a legii nu va putea fi invocată de administrator pentru a paraliza cererea prin care un membru al persoanei juridice vizează anularea contractului încheiat de către administrator cu terţul, pe baza respectivei hotărâri nelegale.
Dreptul asociaţilor de a ataca actele frauduloase încheiate de administrator cu terţul sau cu un alt asociat nu poate fi anihilat prin aplicarea principiului relativităţii efectelor contractului şi opozabilităţii faţă de terţi a contractului, deoarece asociaţii au calitatea de creditori chirografari faţă de societatea comerciali, creanţa lor fiind născută din participarea la constituirea capitalului social şi concretizându-se în aporturile vărsate. De aceea, pentru toate actele juridice frauduloase încheiate de debitoarea lor prin administrator, asociaţii dobândesc calitatea de avânzi-cauză, în virtutea căreia ei se legitimează şi în calitate procesuală activă şi au dreptul să promoveze orie acţiune în nulitatea, anularea sau îi inopozabilitatea actului juridic.