Incidența noului Cod de procedură civilă – Legea nr 134/2010 asupra jurisdicţiei muncii

Articolul Incidența noului  Cod  de  procedură  civilă – Legea  nr  134/2010  asupra  jurisdicţiei  muncii este parte a unei lucrări de licență.

Nu găsești ce cauți? Comandă lucrări de licență, referate, studii de caz sau orice alt proiect științific!

Sistemul de drept român este un sistem unitar, alcătuit din ramuri juridice distincte. Autonomia fiecărei ramuri de drept este dată de obiectul propriu de reglementare şi metoda de reglementare specifică.

În funcţie de criteriul poziţiei pe care se află partenerii care încheie un raport juridic, sistemul de drept român se subdivide în dreptul privat şi dreptul public. În cazul dreptului privat, participanţii la raporturile juridice se situează pe poziţii de egalitate (de exemplu, dreptul civil, dreptul familiei, dreptul comercial).

Dimpotrivă, în situaţia dreptului public, participanţii la raporturile juridice se situează pe poziţii diferite, unul dintre subiecţi fiind supraordonat celuilalt (de exemplu, dreptul constituţional, dreptul administrativ, dreptul financiar).

Încadrarea dreptului muncii în una dintre cele două subdiviziuni ale sistemului de drept a stârnit polemici de-a lungul timpului. În perioada regimului comunist, dreptul muncii a fost încadrat în mod artificial în categoria dreptului public. Într-adevăr, în această perioadă, angajatorul avea o poziţie privilegiată faţă de angajat, raportul dintre aceştia nefiind rezultatul întâlnirii cererii cu oferta de muncă pe o piaţă liberă. Economia centralizată presupunea inclusiv încadrarea pe bază de repartiţie, nu pe baza acordului de voinţă dintre angajat şi angajator.

Actualmente, dreptul muncii este considerat în mod unanim de autori ca fiind o ramură a dreptului privat. Polemici însă mai apar din cauza particularităţilor care caracterizează această disciplină juridică. Astfel, din punctul de vedere al poziţiei pe care se situează participanţii la raportul juridic de dreptul muncii, observăm o serie de nuanţări specifice în ceea ce priveşte poziţia angajatului faţă de angajator. Ne referim strict la dreptul angajatorului de a dispune cu privire la activitatea angajatului, ceea ce îi oferă acestuia o poziţie privilegiată. În literatura de specialitate se vorbeşte despre un raport de autoritate care caracterizează relaţiile juridice de muncă. Existenţa acestei particularităţi cu privire la raportul juridic de dreptul muncii nu conduce însă la situarea acestei ramuri de drept în sfera dreptului public.

Ca ramură de drept privat, dreptul muncii îşi completează prevederile, ori de câte ori este nevoie, cu cele ale dreptului comun pentru toate disciplinele de drept privat, şi anume dreptul civil. Această completare vizează atât normele dreptului material, cât şi normele dreptului procesual pentru fiecare materie. În susţinerea acestei afirmaţii facem trimitere la prevederile art. 275 C. muncii.

Dat fiind aceste motive, dreptul muncii nu putea să nu fie afectat de apariția noului Cod de procedură civilă (NCPC). Principalele modificări aduse de acest nou cod cu incidență în materia dreptului muncii țin de dialogul social.

Astfel, legea dialogului social nr. 62/2011, publicată în M. Of. nr. 322 din 10 mai 2011, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 16 va avea următorul cuprins:

„(1) Hotărârea judecătoriei este supusă numai apelului.

(2) Termenul de apel este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de apel curge potrivit art. 462 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

(3) Apelul se judecă cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai organizaţiei sindicale, în termen de 30 de zile. Instanţa de apel redactează decizia şi restituie dosarul judecătoriei în termen de 5 zile de la pronunţare”.

2. La articolul 17, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„(1) Judecătoria este obligată să ţină un registru special al sindicatelor, în care se înscriu: denumirea şi sediul sindicatului, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere.

(2) înscrierea în registrul special al sindicatelor prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de judecătorie”.

3. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

„Sindicatul dobândeşte personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special al sindicatelor, prevăzut la art. 17 alin. (1), a hotărârii judecătoreşti definitive”.

4. La articolul 42 alineatul (2), litera c) va avea următorul cuprins:

,,c) copii legalizate ale hotărârilor judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice, rămase definitive, de către organizaţiile sindicale care se asociază;”.

5. La articolul 43, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Uniunile sindicale teritoriale, constituite potrivit art. 41 alin. (4), dobândesc personalitate juridică la cererea federaţiilor sau a confederaţiilor sindicale care au hotărât constituirea acestora. în acest scop, împuternicitul special al federaţiei sau al confederaţiei sindicale va depune o cerere de dobândire a personalităţii juridice la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul uniunea sindicală teritorială, însoţită de hotărârea federaţiei ori a confederaţiei sindicale de constituire a uniunii, potrivit statutului, copia certificată a statutului federaţiei sau confederaţiei sindicale şi de copia legalizată a hotărârii judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către aceasta, rămasă definitivă”.

6. Articolul 45 va avea următorul cuprins:

„(1) Hotărârea tribunalului este supusă numai apelului.

(2) Termenul de apel este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de apel curge potrivit art. 462 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

(3) Apelul se judecă cu celeritate, în cel mult 45 de zile, cu citarea împuternicitului special. Instanţa de apel redactează decizia în termen de 5 zile de la pronunţare”.

7. La articolul 46, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„ (1) Tribunalul Municipiului Bucureşti este obligat să ţină un registru special al federaţiilor, confederaţiilor sindicale şi uniunilor sindicale teritoriale ale acestora, în care consemnează: denumirea şi sediul organizaţiilor sindicale constituite prin asociere, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice.

(2) înscrierea în registrul special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de tribunal”.

8. Articolul 47 va avea următorul cuprins:

„Organizaţia sindicală constituită prin asociere dobândeşte personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de înscriere în registrul special.”

9. La articolul 51, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Hotărârea judecătorească poate fi atacată numai cu apel”.

10. La articolul 52, literele A.a), B.a) şi C.a) vor avea următorul cuprins:

„A- la nivel naţional:

a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de confederaţie şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau a componenţei organelor executive de conducere;

B-la nivel de sector de activitate sau grup de unităţi:

a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de federaţie şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau a componenţei organelor de conducere;

C-la nivel de unitate:

a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau componenţei organului executiv de conducere;”.

11. La articolul 55, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Uniunile patronale teritoriale dobândesc personalitate juridică la cererea federaţiilor sau a confederaţiilor patronale care au hotărât constituirea acestora. în acest scop, împuternicitul special al federaţiei sau confederaţiei patronale va depune o cerere de dobândire a personalităţii juridice la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul uniunea patronală teritorială, însoţită de hotărârea federaţiei sau a confederaţiei patronale de constituire a uniunii, potrivit statutului, copiile certificate ale statutelor federaţiilor şi/sau confederaţiilor patronale şi de copiile legalizate ale hotărârilor judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către acestea, rămase definitive”.

12. La articolul 58, alineatele (10) – (12) vor avea următorul cuprins:

„(10) Hotărârea judecătoriei este supusă numai apelului.

(11) Termenul de apel este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de apel curge potrivit art. 462 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

(12) Apelul se judecă cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai organizaţiei patronale, în termen de 30 de zile. Instanţa de apel redactează decizia şi restituie dosarul judecătoriei în termen de 5 zile de la pronunţare”.

13. La articolul 59, alineatele (3) şi (8) vor avea următorul cuprins:

„(3) Organizaţia patronală dobândeşte personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special prevăzut la alin. (1) a hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere.

(8) Organizaţia patronală are obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de înfiinţare, să transmită Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în format electronic, statutul, actul constitutiv, tabelul de adeziuni, datele de contact ale membrilor organelor executive de conducere, precum şi hotărârea judecătorească definitivă.”

14. Articolul 60 va avea următorul cuprins:

„Organizaţia patronală dobândeşte personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti”.

15. La articolul 72, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Hotărârea judecătorească poate fi atacată numai cu apel”.

16. La articolul 73, literele A.a) şi B.a) vor avea următorul cuprins:

„A. la nivel naţional:

a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de confederaţie şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau a componenţei organelor executive de conducere;

B. la nivel de sector de activitate:

a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de federaţie de către organizaţia patronală şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau a componenţei organelor executive de conducere;”.

17. La articolul 179, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Hotărârile arbitrale pronunţate de Oficiul de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă de pe lângă Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale sunt obligatorii pentru părţi, completează contractele colective de muncă şi constituie titluri executorii”.

18. La articolul 200, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Hotărârile pronunţate de tribunal sunt supuse numai apelului”.

19. La articolul 201, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Tribunalul şi curtea de apel soluţionează cererea sau, după caz, apelul, potrivit procedurii prevăzute pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă”.

20. Articolul 214 va avea următorul cuprins:

„Hotărârile instanţei de fond sunt supuse numai apelului”.

21. Articolul 215 va avea următorul cuprins:

„Termenul de apel este de 10 zile de la data comunicării hotărârii”.

De asemenea, NCPC mai modifică și unele aspecte specifice anumitor categorii profesionale.

De exemplu la articolul 88 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în M. Of. nr. 98 din 7 februarie 2011, cu modificările ulterioare, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) împotriva hotărârilor pronunţate potrivit alin. (2) şi (3) partea interesată poate formula contestaţie la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti”.

Sau la articolul 38 din Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată în M. Of. nr. 771 din 23 august 2004, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) împotriva hotărârii Comisiei naţionale de disciplină, prin care s-a aplicat o sancţiune disciplinară prevăzută la alin. (2), se poate formula contestaţie la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel competente, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii”.

Pe lângă aceste modificări cu incidență directă în dreptul muncii mai sunt și altele cu efecte indirecte legate de desfășurarea procesului civil, al procedurilor, etc.