Drept electoral – Pragurile electorale legale in diferite tari

Acest studiu de caz este parte a unei lucrari de licenta

Nu găsești ce cauți? Comandă acum lucrari de licenta, referate, proiecte, etc!

Drept electoral – Pragurile electorale legale in diferite tari

In Sejm – Polonia, Bundestag – Germania si House of Reprezentatives (Camera Deputatilor) – Noua Zeelanda, pragul este 5%. Cu toate acestea, in Germania si Noua Zeelanda, daca un partid castiga un numar minim de locuri alese direct – trei in Germania si unul in Noua Zeelanda – pragul nu se aplica (desi locurile alese direct sunt pastrate indiferent). Pragul este de 2% in Knesset – Israel (a fost 1% inainte de 1992 si 1,5% in perioada 1992-2003) si 10% in Parlamentul Turciei. In Polonia, partidele minoritatilor etnice nu trebuie sa atinga pragul pentru a intra in parlament, astfel exista intotdeauna o mica reprezentare a minoritatii germane in Sejm. In Romania, pentru partidele minoritatilor etnice exista un prag diferit fata de cel al partidelor nationale care candideaza pentru Camera Deputatilor.

Lucrari de licenta - Drept electoral
Comanda lucrari de licenta – Drept electoral

Exista si tari precum Portugalia, Africa de Sud, Finlanda, Olanda si Republica Macedoniei care au sisteme de reprezentare proportionala fara un prag legal, desi Olanda are o regula prin care primul loc nu poate fi niciodata unul ramas, ceea ce inseamna ca exista un prag efectiv de 100% impartit la numarul total de locuri. In alegerile parlamentare din Slovenia din 1992 si 1996, pragul a fost de 3 locuri in parlament. Aceasta a insemnat ca partidele trebuiau sa castige aproximativ 3,2% din voturi pentru a trece pragul. In 2000, pragul a fost ridicat la 4% din voturi.

In Suedia, exista un prag national de 4%, insa daca un partid ajunge la 12% intr-un district electoral, acesta va fi reprezentat chiar daca nu atinge pragul de 4% la nivel national. Cu toate acestea, in alegerile din 2010, nimeni nu a fost ales in baza regulii de 12%. In Norvegia, pragul electoral national de 4% se aplica numai la locurile de egalizare. Un partid cu suport local suficient poate castiga locurile districtuale, chiar daca partidul nu atinge pragul. In urma alegerilor din 2009, Partidul Liberal a castigat doua locuri in acest mod.

In Australia, care foloseste un sistem unic de reprezentare proportionala cu voturi transferabile, s-a evitat nevoia unui prag electoral formal prin stabilirea unor electorate mai mici, fiecare electorat cu mai multi membri aducand mai putini membri in Parlament si astfel necesitand o cota mai mare pentru a fi alesi. Deoarece si Australia foloseste un sistem de clasificare, sustinatorii partidelor minore nu sunt lasati fara vot, deoarece voturile lor sunt redistribuite catre alti candidati conform cu ordinea de preferinta nominalizata a votantului, care apoi poate face parte din cota de castig a altor candidati.

In alegerile din Folketing – Danemarca, pragul electoral este de doua procente din voturile valabile exprimate in alegeri.

Realizam la comanda lucrari de licenta din drept electoral!

In Statele Unite, deoarece majoritatea alegerilor sunt conduse in baza sistemului “first-past-the-post”, pragurile electorale legale nu se aplica in procesul efectiv de votare. Cu toate acestea, mai multe state au cerinte de prag pentru ca partidele sa obtina acces automat la urmatoarele alegeri generale fara a trebui sa depuna petitii semnate de votanti. Cerintele de prag nu reprezinta o greutate practica pentru cele doua partide politice principale (Republicanii si Democratii) deoarece acestea le satisfac usor, insa sunt o povara pentru partidele minore, precum Partidul Verde si cel Libertarian. Regulile pragului se aplica si la candidatii independenti pentru obtinerea accesului la scrutin.

Statele pot avea mai mult de un singur prag. Germania, asa cum s-a mentionat anterior, are un prag “normal” de 5% insa un partid care castiga trei circumscriptii in Bundestag poate obtine reprezentare suplimentara chiar daca a obtinut sub 5% din votul total. Majoritatea sistemelor cu mai multe praguri se afla inca in etapa de propunere. De exemplu, in Canada, o propunere pentru reformarea sistemului electoral vizeaza un prag national de 5%, 1% din vot si 1 loc in House of Commons (Camera Deputatilor), sau 2% national si 15% din vot in oricare provincie.

Pragurile electorale sunt deseori implementate cu intentia de a aduce stabilitate sistemului politic.

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei recomanda un prag maxim de 3% pentru alegerile parlamentare. Cu toate acestea, o decizie din 2007 a Curtii Europene pentru Drepturile Omului, in cazul Yumak si Sadak contra Turciei, a statuat ca pragul de 10% nu incalca Articolul 3 din Protocolul 1 al CEDO (dreptul la alegeri libere). Deoarece Turcia nu are limite pentru candidatii independenti, regula de 10% a fost oarecum sustrasa de partidele cu membri candidat independent.

Realizam la comanda lucrari de licenta din drept electoral!