Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesionala

Articolul „ Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesionala ” este parte a unei lucrari de licenta

Nu găsești ce cauți? Comanda lucrari de licenta, referate, studii de caz sau orice alt proiect științific!

Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesionala
Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesionala – Realizam lucrari de licenta la comanda

In literatura de specialitate[1], s-a facut distinctia intre cumulul de functii si cumulul de calitati, doua institutii ce urmeaza un regim juridic diferit. Cumulul de functii este reglementat in art. 35 alin. (1) din Codul muncii, care dispune ca „orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea”. In ceea ce priveste cumulul de calitati, se are in vedere cumulul calitatii de persoana activa, ce obtine venituri profesionale cu cea de pensionar. Incepand cu anul 1991, dispozitiile in aceasta materie au fost modificate, in sensul „relaxarii” conditiilor de indeplinit in vederea cumulului pensiei cu veniturile profesionale. Legea nr. 19/2000 stabilea in art. 94, dreptul pensionarilor pentru limita de varsta de a cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul acestui venit. Totodata, pensionarii aveau dreptul de a solicita recalcularea fiecarui stagiu de cotizare de minimum 12 luni. In prezent, institutia juridica a cumulului de functii, cat si cea a cumulului de calitati ilustreaza dreptul la munca, consacrat de Constitutia Romaniei in art. 41 alin. (1), care stabileste ca „dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera”.

In literatura juridica[2] s-a aratat ca modificarea Codului muncii prin Legea nr. 49/2010 privind unele masuri in domeniul muncii si asigurarile sociale[3] a transformat dreptul salariatilor de a solicita pensionarea intr-o obligatie. Astfel, art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii prevede incetarea de drept a contractului individual de munca la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului de cotizare pentru pensionare. Prin urmare, in mod indirect, dreptul salariatului de a se pensiona a fost transformat in obligatia de a se pensiona, intrucat incetarea contractului individual de munca antreneaza si pierderea drepturilor de natura salariala.

Potrivit art. 118 din Legea nr. 263/2010, pot cumula pensia cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie, in conditiile legii:

(1)    indiferent de nivelul veniturilor respective:

a)      pensionarii pentru limita de varsta;

b)      nevazatorii;

c)       pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, incadrati in gradul III de invaliditate;

d)      copiii pensionari de urmas, pana la varsta de 16 ani sau, daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani.

(2)    Sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, poate cumula pensia cu venituri din activitati profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, daca acestea nu depasesc 35% din castigul salarial mediu brut prevazut la art. 33 alin, (5).

In aceste conditii, cumulul pensiei pentru limita de varsta cu veniturile salariale sau asimilate acestora este legal, cu anumite limitari prevazute de lege. In plus, potrivit art. 83 lit. g) din Codul muncii, pensionarii care, in conditiile legii, pot cumula pensia cu salariul, pot fi angajati in baza unui contract individual de munca pe durata determinata. Aceasta prevedere subliniaza natura temporara a activitatii prestate de pensionar in calitate de salariat, acesta neavand dreptul de a incheia contracte individuale de munca pe durata nedeterminata. Asadar, o prima limita a cumulului pensiei cu veniturile profesionale vizeaza durata contractului individual de munca pe care il poate incheia pensionarul[4].

Anumite limite in privinta cumulului pensiei cu veniturile sunt reglementate in Legea nr. 329/2009. Potrivit art. 17 din Legea nr. 329/2009[5], beneficiarii dreptului la pensie apartinand atat sistemului public de pensii, cat si sistemelor neintegrate sistemului public care realizeaza venituri salariale sau, dupa caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire, potrivit legii, in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritoriala, pot cumula pensia neta cu veniturile astfel realizate, daca nivelul acesteia nu depaseste nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat[6]. Avand in vedere prevederile art. 16 din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2013 nr. 6/2013, pensionarii apartinand atat sistemului public de pensii, cat si sistemelor neintegrate sistemului public de pensii, care beneficiaza de o pensie mai mare decat castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2012, respectiv 2.223 lei pentru anul 2013, nu pot cumula pensia cu salariul.



[1] Al. Athanasiu, A.-M. Vlăsceanu, Cumulul pensiei cu venitul profesional. Privire specială asupra cazului judecătorilor Curţii Constituţionale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2012, p. 2.

[2] Idem, p. 7.

[3] M.Of. nr. 195 din 29 martie 2010.

[4] Al. Athanasiu, A.-M. Vlăsceanu, op. cit., p. 9.

[5] Legea nr. 329/2009 cu privire la reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (M.Of. nr. 761 din 9 noiembrie 2009).

[6] C-A. Moarcas Costea, Dreptul securitatii sociale, ed. CH Beck, Bucuresti, 2013, p.77-78