Consideratii teoretice si practice despre cauzele justificative

Acest studiu de caz este parte a unei lucrari de licenta

Nu găsești ce cauți? Comandă acum lucrari de licenta, referate, proiecte, etc!

Consideratii teoretice si practice despre cauzele justificative in noul Cod penal – Lucrari de licenta la comanda

Prevederile art. 18 din noul Cod penal constituie o noutate in reglementarea penala romaneasca, grupand pentru prima data sub aceasta denumire acele situatii sau imprejurari care in doctrina penala romaneasca din perioada interbelica erau considerate ca inlatura ilegalitatea faptei, legitimand comiterea ei, spre deosebire de cauzele de neimputabilitate care inlatura doar vinovatia.

Cauze justificative. lucrari de licenta
Cauze justificative. lucrari de licenta

Chiar daca ulterior aceasta impartire a fost criticata de acelasi autor[1], evolutia conceptelor doctrinare si necesitatile ordinii juridice generale si nu in ultimul rand racordarea legislatiei penale romane la legislatia penala europeana au impus revederea utilitatii si legitimitatii gruparii acestor situatii, stari sau imprejurari sub denumirea generica de cauze justificative, distincte de cauzele de neimputabilitate.

Intre cauzele justificative si cauzelor de neimputabilitate exista deosebiri evidente cata vreme primele inlatura antijuridicitatea faptei, respectiv neconformitatea ei cu ordinea generala, pe cand cele din urma inlatura vinovatia ca element al tipicitatii infractiunii.

Conceptul de tipicitate exprima concordanta faptei cu regula de drept cuprinsa in norma de incriminare, pe cand conceptul de antijuridicitate exprima neconcordanta faptei concrete cu cerintele ordinii de drept in ansamblul ei[2].

Cauzele justificative sunt situatiile reglementate de lege in prezenta carora o fapta conforma unei norme de incriminare (tipicitate) inceteaza sa fie in contradictie cu intreaga ordine de drept, devenind permisa (lipsind antijuridicitatea)[3].

Aceasta presupune ca o fapta concreta sa fie comparata cu continutul normei de incriminare spre a stabili daca ea prezinta trasaturile tipice ale comportamentului descris in norma de incriminare si apoi daca ea este justificata printr-o norma legala care permite savarsirea ei in anumite conditii.

Realizam la comanda lucrari de licenta in conformitate cu noul Cod penal!

Tipicitatea si antijuridicitatea faptei concrete sunt trasaturi esentiale[4] ale infractiunii care se regasesc implicit in definitia acesteia. Cauzele justificative evidentiaza, dupa cum s-a aratat in doctrina, conflictul dintre tipicitate si antijuridicitate. Daca exista numai tipicitatea faptei concrete, si nu exista antijuridicitatea ei, fapta nu constituie in mod obisnuit infractiune[5].

Norma juridica prin care se reglementeaza cauza justificativa are o dubla semnificatie: pe de o parte, ca norma permisiva justifica, in anumite conditii, un comportament permis de ordinea juridica, desi acesta corespunde unui model legal de incriminare, cauza justificativa constituind astfel o exceptie de la norma de incriminare si in acelasi timp ordoneaza valorile sociale ca expresie a cerintelor ordinii juridice, dand preferinta valorii sociale protejata prin norma permisiva care reglementeaza cauza justificativa in detrimentul valorii sociale protejata prin norma de incriminare (obiectul juridic al infractiunii).

Norma permisiva prin care se reglementeaza cauza justificativa, fiind o exceptie de la considerarea ca ilicita a faptei descrisa in norma de incriminare, nu permite extinderea cauzelor justificative dincolo de permisiunea legii, orice extindere facand ca fapta sa devina antijuridica.

In anumite conditii depasirea conditiilor de existenta a cauzelor justificative poate constitui o circumstanta atenuanta legala (depasirea legitimei aparari si a starii de necesitate).

Realizam la comanda lucrari de licenta in conformitate cu noul Cod penal!

In doctrina se face distinctia intre cauze justificative generale, reglementate in Partea generala a Codului penal si cauze justificative speciale, reglementate in Partea speciala a Codului penal sau in legile speciale[6] (avortul terapeutic, proba veritatii).

In opinia altor autori se face distinctie intre cauze justificative generale, operabile la nivelul intregului sistem de drept si cauze justificative penale cu incidenta doar in domeniul dreptului penal[7].

Cauzele justificative inlaturand caracterul ilicit al faptei implicit fac din fapta respectiva o fapta permisa de lege, aceasta neconstituind infractiune. Infractiune nu poate fi decat o fapta ilicita ori, o fapta nu poate fi in acelasi timp licita si ilicita, si infractiune si fapta permisa.

Noul Cod de procedura penala nu face distinctie intre solutiile pronuntate, in cursul procesului penal ca efect al cauzelor justificative si cel al cauzelor de inlaturare a raspunderii penale, in ambele situatii instanta pronuntand achitarea inculpatului [art. 396 alin. (5) si art. 16 lit. d) C. pr. pen.].

Cauzele justificative au efect cu privire la toti participantii, deoarece ei contribuind la savarsirea aceleiasi fapte, unicitatea faptei si caracterul general al cauzelor justificative nu pot permite ca o fapta sa fie licita pentru unii si ilicita pentru altii.

Cauzele justificative impiedica aplicarea oricaror sanctiuni penale chiar si a masurilor de siguranta sau masurilor educative. Ele inlatura si raspunderea civila.

Realizam la comanda lucrari de licenta in conformitate cu noul Cod penal!

[1] V. Dongoroz, in Explicatii teoretice ale Codului penal romanJ Ed. Academiei RSR, Bucuresti

1969, p. 389.

[2] G. Antoniu, Cauzele justificative in Proiectul noului Cod penal, R.D.P nr. 2/2004, p. 11.

[3]G. Fiandaca, E. Musco, op. cit., p. 156.

[4] G. Antoniu, op. cit. p. 12.

[5] Idem.

[6] V. Pasca, Curs de drept penal. Partea generala, editia a II-a actualizata cu modificarile noului Cod penal, ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012, p. 178.

[7] Idem.