Analiza disparităților în U.E. și România

Articolul „ Analiza disparităților în U.E. și România ” este parte a unei lucrări de licență

Nu găsești ce cauți? Comandă lucrări de licență, referate, studii de caz sau orice alt proiect științific!

Disparităţi regionale în cadrul Uniunii Europene

Un clasament al Biroului de Statistică al Uniunii Europene^[1], Eurostat de la sfârșitul lui 2011, arată că anumite regiuni din nord-estul României ocupă penultimul loc în Europa în ceea ce priveşte puterea de cumpărare a cetăţenilor. Potrivit documentului, în aceste zone, Produsul Intern Brut pe locuitor^[2] reprezintă mai puţin de un sfert din media Uniunii Europene.

Deşi indicatorul este folosit pentru a compara nivelul dezvoltării economice în anumite regiuni, nu reflectă totuşi veniturile pe cap de familie – arată raportul Eurostat; din totalul celor 268 de regiuni luate în calcul la întocmirea clasamentului, 50 depăşesc nivelul de 125 la sută din media europeană a produsului intern brut pe locuitor. Majoritatea acestor zone se află în Marea Britanie şi Germania, urmate de Italia, Austria, Belgia sau Spania.

Cea mai scăzută rată a PIB se află în 15 regiuni din Bulgaria, Polonia şi România – cu cel mai scăzut nivel în regiunile din nord-estul României. În aceste zone, în 2010 – la trei ani de la aderarea României la Uniunea Europenă, nivelul PIB era la 24 la sută din media uniunii europene, extinse la 27 de state. Alături de regiunile din România, pe ultimele locuri se mai situau zone din Bulgaria şi Polonia.

Eurostat menţinează de asemenea 70 de regiuni în care PIB este aproape o treime din nivelul Uniunii Europene – 15 dintre aceste zone se află în Polonia, câte 8 în Grecia şi România, 7 în Cehia, câte 6 în Bulgaria şi Ungaria. În aceeaşi categorie se încadrează însă şi unele regiuni din ţări ca Franţa, Italia, Portugalia şi Spania.

Pe primul loc al clasamentului se află regiunea Londra din Marea Britanie, unde produsul intern brut pe locuitor depăşeşte 300 la sută din media europeană, urmată de zona Luxemburg – cu un nivel PIB de 250 de procente faţă de nivelul comunitar, capitala Belgiei, Bruxelles – reşedinţă a comisiei europene – unde nivelul indicelui este aproape de 250 la sută, în ciuda unei rate a şomajului de circa 20 la sută. Pe locurile următoare în clasamentul Eurostat erau regiunile Hamburg din Germania, Viena – Austria şi zona capitalei Franţei, Paris^[3].

Analiza disparităţilor regionale^[4] în cadrul Europei nu dispune de date comparabile capabile să elucideze complexitatea problemelor regionale. Majoritatea cercetărilor la scara Uniunii Europene, asupra disparităţilor regionale, se bazează pe PIB/locuitor şi pe ratele şomajului, ambii indicatori asociaţi cu probleme de durabilitate^[5]. Cu toate acestea, situaţia socio-economică regională a Europei de Vest era caracterizată de trei aspecte cheie^[6].

În pofida disputei asupra tendinţelor convergente, evident există largi disparităţi în venituri şi şomaj de-a lungul Europei şi în interiorul multor ţări membre ale UE27. În elaborarea unor răspunsuri prin „politici” de dezvoltare, la aceste provocări, o întrebare cu un grad crescător de dificultate este aceea „cum trebuie definită o politica regională?”. În condiţiile europene, politica regională înregistra iniţiative de excludere socială la o extremă şi aspiraţia politicii industriale a Uniunii Europene de îmbunătăţire a competitivităţii pieţelor globale, la cealaltă extremă. De asemenea, nu exista o singură politică regională: majoritatea ţărilor aveau o întreagă varietate de politici „spaţiale”, angajate la numeroase nivele zonale şi cu o multitudine de obiective.

Focalizarea politicii regionale este orientată asupra politicilor regionale statale, acceptând în mod pragmatic (diferite) definiţii naţionale, încercând să se impună câteva clasificări de substanţă care puteau face posibile comparaţiile între ţări. Mai mult, răspunsul întregii politicii a UE27, la disparităţile regionale, este pus în discuţie prin punerea în lumină a aspectelor cheie ale Fondurilor Structurale.

Tabel nr. 2.1.: Analiza disparităților la nivelul statelor UE. Disparități între cea mai dezvoltată regiune din stat și cea mai puțin dezvoltată.

 

Țara	Regiunea Pib/loc max Regiunea Pib/loc min	PIB/loc (EUR/loc)	Nivel relativ al PIB față de media UE %	Decalaj
Belgia	Région de Bruxell	59800	254,468085	2,902913
	Prov. Hainaut	20600	87,6595745
Bulgaria	Yugozapaden	7900	33,6170213	2,724138
	Severozapaden	2900	12,3404255
Cehia	Praha	28800	122,553191	2,666667
	Strední Morava	10800	45,9574468
Danemarca	Hovedstaden	49100	208,93617	1,658784
	Sjælland	29600	125,957447
Germania	Hamburg	47100	200,425532	2,403061
	Brandenburg – Nord	19600	83,4042553
Estonia	Eesti	10300	43,8297872
Irlanda	Southern and Eastern	40000	170,212766	1,6
	Border, Midland and Western	25000	106,382979
Grecia	Attiki	27000	114,893617	1,901408
	Ipeiros	14200	60,4255319
Spania	Comunidad de Madrid	30000	127,659574	1,886792
	Extremadura	15900	67,6595745
Franța	Île de France	47800	203,404255	3,342657
	Guyane (FR)	14300	60,8510638
Italia	Provincia autonoma Bolzano / Bozen	36100	153,617021	2,20122
	Campania	16400	69,787234
Letonia	Latvija	8200	34,893617
Lituania	Lietuva	8000	34,0425532
Luxemburg	Luxemburg	75200	34,0425532
Ungaria	Közép-Magyarország	15300	65,106383	2,732143
	Észak-Alföld	5600	23,8297872
Olanda	Groningen	44700	190,212766	1,759843
	Flevoland	25400	108,085106
Malta	Malta	14000	59,5744681
Austria	Wien	42600	181,276596	1,936364
	Burgenland (AT)	22000	93,6170213
Polonia	Mazowieckie	13000	55,3191489	2,363636
	Lubelskie	5500	23,4042553
Portugalia	Lisboa	22300	94,893617	1,769841
	Norte	12600	53,6170213
România	București Ilfov	13000	55,3191489	3,823529
	Nord-Est	3400	14,4680851
Slovenia	Bratislavský kraj	28400	120,851064	3,641026
	Východné Slovensko	7800	33,1914894
Finlanda	Åland	46200	196,595745	1,917012
	Itä-Suomi	24100	102,553191
Suedia	Stockholm	45200	192,340426	1,718631
	Norra Mellansverige	26300	111,914894
Marea Britanie	Inner London	75900	322,978723	4,834395
	West Wales and The Valleys	15700	66,8085106

 

Sursa: Baza de date Eurostat online la: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do[7]

 

Din analiza datelor din tabelul 2.1. rezultă următoarele:

• Regiunea cea mai „bogată” din Europa este regiunea Inner London (centrul financiar al Londrei);
• Cea mai săracă regiune este Severozapaden urmată îndeaproape de Regiunea Nord-Est din România;
• Cea mai mare diferență între regiuni la nivelul statelor membre UE se întâlnește în Marea Britanie;
• Irlanda are cea mai mică diferență între regiuni;
• În funcție de nivelul decalajului, statele membre UE pot fi grupate astfel:

Tabel 2.2. Gruparea țărilor în funcție de decalaje[8]

Decalaj	Țara
Peste 4	Marea Britanie
3-4	Slovenia, România, Franța
2-3	Polonia, Ungaria, Italia, Germania, Cehia, Bulgaria,Belgia
1-2	Suedia, Finlanda, Portugalia  Austria, Olanda, Spania, Grecia, Irlanda, Danemarca

 

Sursa: Tabelul nr. 2.1.

Disparităţi interregionale în România

Obiectivul fundamental al politicilor de dezvoltare regională îl constituie reducerea disparităţilor teritoriale, realizarea unui echilibru între nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone. Un obiectiv al politicii regionale, specific acestei perioade, este acela de a facilita ajustările structurale şi sectoriale, susţinerea proceselor de restructurare şi relansare economică, refacerea şi stimularea capacităţii competitive a regiunilor, susţinerea proceselor de integrare europeană. Majoritatea ţărilor, inclusiv cele dezvoltate economic, se confruntă cu disparităţi regionale şi, în consecinţă, aplică strategii şi politici de dezvoltare regională. Trebuie însă avut în vedere că dificultăţile generate de dezechilibrele regionale şi posibilităţile de rezolvare a acestora nu pot fi abordate fără a ţine seama de nivelul general de dezvoltare al fiecărei ţări.[9]

România este o regiune a Uniunii Europene şi tot ansamblul de instrumente şi fonduri gestionate de Uniune au ca ţintă dezvoltarea acestei regiuni. La rândul său, România este suma regiunilor din interior, deci creşterea economică de ansamblu a României depinde de evoluţia acestor regiuni. Cum în UE există niveluri diferite de dezvoltare de la ţară la ţară, între regiunile României există, de asemenea, decalaje.[10]

Indicele de disparitate regională este un indicator care ne dă dimensiunea acestui fenomen. Polii la noi sunt reprezentaţi de Regiunea Nord-Est cu un PIB/locuitor în 2011 de 2.517 euro şi Regiunea Bucureşti-Ilfov cu 7.459 euro/locuitor, adică de trei ori mai mare decât cel al Regiunii Nord- Est.

Cele opt regiuni prezintă anumite particularităţi în ceea ce priveşte structura lor economică, ceea ce face ca anumite sectoare să joace un rol hotărâtor în dezvoltarea lor viitoare. Astfel economia regiunilor din sudul ţării (Sud – Est, Sud – Muntenia, Sud – Vest Oltenia) este influenţată de evoluţia sectorului agricol, acesta deţinând în zonele respective ponderi importante de peste 15%, ceea ce face ca în anii cu condiţii vitrege pentru agricultură creşterea produsului intern brut să fie influenţată negativ. De asemenea, sunt regiuni cu un potenţial turistic important (zona Bucovinei în regiunea Nord – Est, litoralul şi Delta Dunării în regiunea Sud – Est, etc.), evoluţiile economice ale acestora fiind influenţate şi de nivelul de utilizare al acestui potenţial. O altă particularitate este reprezentantă de zonele în care industria extractivă avea un rol important (bazinul Văii Jiului din regiunea Sud – Vest Oltenia) şi a căror economie a fost afectată ca urmare a amplului proces de restructurare a sectorului minier.[11]

 

Tabel nr. 2.3. Decalajele inter-regionale în România (PIB/locuitor exprimat în Euro)

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009
Romania	1.800	2.000	2.200	2.400	2.800	3.700	4.500	5.800	6.500	5.500
Macroregiunea unu	1.800	2.000	2.200	2.400	2.800	3.500	4.400	5.700	6.000	5.200
Nord-Vest	1.700	1.900	2.100	2.300	2.700	3.500	4.200	5.600	5.800	5.000
Centru	1.900	2.100	2.300	2.500	2.800	3.600	4.500	5.900	6.200	5.300
Macroregiunea doi	1.400	1.600	1.800	1.900	2.200	2.800	3.300	4.100	4.500	3.900
Nord-Est	1.300	1.500	1.600	1.700	1.900	2.500	2.900	3.700	4.000	3.400
Sud-Est	1.600	1.800	2.000	2.100	2.600	3.200	3.800	4.700	5.200	4.400
Macroregiunea trei	2.400	2.600	2.900	3.100	3.600	5.100	6.200	8.000	9.800	8.100
Sud – Muntenia	1.500	1.600	1.800	1.900	2.300	3.100	3.800	4.700	5.400	4.700
Bucuresti – Ilfov	3.900	4.100	4.500	4.800	5.600	8.100	9.900	12.900	16.200	13.000
Macroregiunea patru	1.700	1.900	2.100	2.300	2.700	3.500	4.400	5.500	5.900	5.000
Sud-Vest Oltenia	1.500	1.700	1.700	2.000	2.300	2.900	3.600	4.500	4.800	4.200
Vest	1.900	2.200	2.400	2.700	3.200	4.200	5.300	6.700	7.100	6.000

Sursa: conform datelor prezentate pe http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Tabel nr. 2.4. Rata creșterii reale a valorii regionale brute adăugate la prețurile de bază

	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008
Romania	2,7	5,9	5,0	5,1	8,5	3,6	7,8	6,9	7,5
Macroregiunea unu	:	:	:	:	:	:	:	:	:
Nord-Vest	-1,0	7,7	7,8	4,2	8,6	2,3	7,6	10,3	-0,8
Centru	3,0	4,6	7,3	4,5	4,8	1,1	9,9	8,6	1,4
Macroregiunea doi	:	:	:	:	:	:	:	:	:
Nord-Est	-1,6	10,7	5,4	3,7	4,3	1,1	4,1	6,2	3,2
Sud-Est	-0,9	6,1	6,7	2,5	12,8	-1,6	5,9	2,3	9,6
Macroregiunea trei	:	:	:	:	:	:	:	:	:
Sud – Muntenia	-1,5	6,1	5,7	4,3	11,1	5,0	8,3	4,5	9,3
Bucuresti – Ilfov	22,8	0,3	3,7	4,7	8,8	12,6	7,7	8,7	19,0
Macroregiunea patru	:	:	:	:	:	:	:	:	:
Sud-Vest Oltenia	-3,7	8,3	-3,9	12,3	7,5	-2,1	8,2	5,4	5,5
Vest	-8,4	9,9	6,3	7,7	10,3	2,1	11,5	6,4	1,0

Sursa: conform datelor prezentate pe http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Tabel nr. 2.5. Venitul mediu pe gospodărie (euro)

	1999	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008
Romania	965,8	1.253,5	1.475,5	1.451,7	1.418,5	1.691,9	2.284,4	2.714,6	3.473,7	4.022,8
Macroregiunea unu	989,6	1.253,0	1.434,7	1.469,5	1.427,5	1.679,8	2.213,2	2.604,3	3.372,0	3.697,4
Nord-Vest	975,9	1.217,9	1.430,4	1.437,6	1.384,9	1.649,6	2.199,3	2.563,4	3.307,3	3.590,3
Centru	1.004,8	1.291,3	1.439,3	1.504,0	1.473,4	1.712,3	2.228,2	2.648,5	3.441,9	3.813,0
Macroregiunea doi	842,6	1.049,5	1.237,2	1.203,0	1.133,7	1.365,0	1.766,9	2.070,9	2.561,4	2.925,3
Nord-Est	739,1	936,4	1.121,6	1.095,2	1.021,0	1.185,2	1.567,9	1.825,6	2.279,0	2.575,8
Sud-Est	977,3	1.196,5	1.388,4	1.343,7	1.281,3	1.600,7	2.027,9	2.393,3	2.933,1	3.386,1
Macroregiunea trei	1.054,0	1.478,5	1.736,7	1.738,2	1.722,3	2.066,3	3.014,7	3.639,5	4.745,9	5.840,7
Sud – Muntenia	823,0	1.003,9	1.266,3	1.209,3	1.175,7	1.433,8	1.858,8	2.141,4	2.691,8	3.071,9
Bucuresti – Ilfov	1.411,8	2.201,4	2.454,5	2.545,9	2.554,7	3.023,8	4.754,0	5.871,1	7.776,4	9.885,4
Macroregiunea patru	1.010,1	1.273,3	1.552,0	1.439,8	1.451,2	1.724,5	2.221,3	2.641,1	3.347,9	3.744,0
Sud-Vest Oltenia	902,6	1.150,3	1.394,1	1.232,0	1.239,7	1.460,5	1.850,9	2.188,3	2.771,3	3.147,8
Vest	1.138,1	1.418,6	1.738,4	1.688,7	1.704,5	2.041,2	2.663,9	3.179,9	4.029,4	4.444,8

Sursa: conform datelor prezentate pe http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

---