Analiza disparităților în U.E. și România

Articolul „ Analiza disparităților în U.E. și România ” este parte a unei lucrări de licență

Nu găsești ce cauți? Comandă lucrări de licență, referate, studii de caz sau orice alt proiect științific!

Analiza disparităților
Analiza disparităților – Comandă lucrări de licență

Disparităţi regionale în cadrul Uniunii Europene

Un clasament al Biroului de Statistică al Uniunii Europene[1], Eurostat de la sfârșitul lui 2011, arată că anumite regiuni din nord-estul României ocupă penultimul loc în Europa în ceea ce priveşte puterea de cumpărare a cetăţenilor. Potrivit documentului, în aceste zone, Produsul Intern Brut pe locuitor[2] reprezintă mai puţin de un sfert din media Uniunii Europene.

Deşi indicatorul este folosit pentru a compara nivelul dezvoltării economice în anumite regiuni, nu reflectă totuşi veniturile pe cap de familie – arată raportul Eurostat; din totalul celor 268 de regiuni luate în calcul la întocmirea clasamentului, 50 depăşesc nivelul de 125 la sută din media europeană a produsului intern brut pe locuitor. Majoritatea acestor zone se află în Marea Britanie şi Germania, urmate de Italia, Austria, Belgia sau Spania.

Cea mai scăzută rată a PIB se află în 15 regiuni din Bulgaria, Polonia şi România – cu cel mai scăzut nivel în regiunile din nord-estul României. În aceste zone, în 2010 – la trei ani de la aderarea României la Uniunea Europenă, nivelul PIB era la 24 la sută din media uniunii europene, extinse la 27 de state. Alături de regiunile din România, pe ultimele locuri se mai situau zone din Bulgaria şi Polonia.

Eurostat menţinează de asemenea 70 de regiuni în care PIB este aproape o treime din nivelul Uniunii Europene – 15 dintre aceste zone se află în Polonia, câte 8 în Grecia şi România, 7 în Cehia, câte 6 în Bulgaria şi Ungaria. În aceeaşi categorie se încadrează însă şi unele regiuni din ţări ca Franţa, Italia, Portugalia şi Spania.

Pe primul loc al clasamentului se află regiunea Londra din Marea Britanie, unde produsul intern brut pe locuitor depăşeşte 300 la sută din media europeană, urmată de zona Luxemburg – cu un nivel PIB de 250 de procente faţă de nivelul comunitar, capitala Belgiei, Bruxelles – reşedinţă a comisiei europene – unde nivelul indicelui este aproape de 250 la sută, în ciuda unei rate a şomajului de circa 20 la sută. Pe locurile următoare în clasamentul Eurostat erau regiunile Hamburg din Germania, Viena – Austria şi zona capitalei Franţei, Paris[3].

Analiza disparităţilor regionale[4] în cadrul Europei nu dispune de date comparabile capabile să elucideze complexitatea problemelor regionale. Majoritatea cercetărilor la scara Uniunii Europene, asupra disparităţilor regionale, se bazează pe PIB/locuitor şi pe ratele şomajului, ambii indicatori asociaţi cu probleme de durabilitate[5]. Cu toate acestea, situaţia socio-economică regională a Europei de Vest era caracterizată de trei aspecte cheie[6].

În pofida disputei asupra tendinţelor convergente, evident există largi disparităţi în venituri şi şomaj de-a lungul Europei şi în interiorul multor ţări membre ale UE27. În elaborarea unor răspunsuri prin „politici” de dezvoltare, la aceste provocări, o întrebare cu un grad crescător de dificultate este aceea „cum trebuie definită o politica regională?”. În condiţiile europene, politica regională înregistra iniţiative de excludere socială la o extremă şi aspiraţia politicii industriale a Uniunii Europene de îmbunătăţire a competitivităţii pieţelor globale, la cealaltă extremă. De asemenea, nu exista o singură politică regională: majoritatea ţărilor aveau o întreagă varietate de politici „spaţiale”, angajate la numeroase nivele zonale şi cu o multitudine de obiective.

Focalizarea politicii regionale este orientată asupra politicilor regionale statale, acceptând în mod pragmatic (diferite) definiţii naţionale, încercând să se impună câteva clasificări de substanţă care puteau face posibile comparaţiile între ţări. Mai mult, răspunsul întregii politicii a UE27, la disparităţile regionale, este pus în discuţie prin punerea în lumină a aspectelor cheie ale Fondurilor Structurale.

Tabel nr. 2.1.: Analiza disparităților la nivelul statelor UE. Disparități între cea mai dezvoltată regiune din stat și cea mai puțin dezvoltată.

 

Țara

Regiunea Pib/loc max

Regiunea Pib/loc min

PIB/loc (EUR/loc)

Nivel relativ al PIB față de media UE %

Decalaj

Belgia

Région de Bruxell 59800 254,468085 2,902913
Prov. Hainaut 20600 87,6595745

Bulgaria

Yugozapaden

7900

33,6170213

2,724138

 

Severozapaden 2900 12,3404255

Cehia

Praha 28800 122,553191 2,666667
Strední Morava 10800 45,9574468

Danemarca

Hovedstaden 49100 208,93617 1,658784
Sjælland 29600 125,957447

Germania

Hamburg 47100 200,425532 2,403061
Brandenburg – Nord 19600 83,4042553

Estonia

Eesti 10300 43,8297872

Irlanda

Southern and Eastern 40000 170,212766 1,6
Border, Midland and Western 25000 106,382979

Grecia

Attiki 27000 114,893617 1,901408
Ipeiros 14200 60,4255319

Spania

Comunidad de Madrid 30000 127,659574 1,886792
Extremadura 15900 67,6595745

Franța

Île de France 47800 203,404255 3,342657
Guyane (FR) 14300 60,8510638

Italia

Provincia autonoma Bolzano / Bozen 36100 153,617021 2,20122
Campania 16400 69,787234

Letonia

Latvija 8200 34,893617

Lituania

Lietuva 8000 34,0425532

Luxemburg

Luxemburg 75200 34,0425532

Ungaria

Közép-Magyarország 15300 65,106383 2,732143
Észak-Alföld 5600 23,8297872

Olanda

Groningen 44700 190,212766 1,759843
Flevoland 25400 108,085106

Malta

Malta 14000 59,5744681

Austria

Wien 42600 181,276596 1,936364
Burgenland (AT) 22000 93,6170213

Polonia

Mazowieckie 13000 55,3191489 2,363636
Lubelskie 5500 23,4042553

Portugalia

Lisboa 22300 94,893617 1,769841
Norte 12600 53,6170213

România

București Ilfov 13000 55,3191489 3,823529
Nord-Est 3400 14,4680851

Slovenia

Bratislavský kraj 28400 120,851064 3,641026
Východné Slovensko 7800 33,1914894

Finlanda

Åland 46200 196,595745 1,917012
Itä-Suomi 24100 102,553191

Suedia

Stockholm 45200 192,340426 1,718631
Norra Mellansverige 26300 111,914894

Marea Britanie

Inner London 75900 322,978723 4,834395
West Wales and The Valleys 15700 66,8085106

 

Sursa: Baza de date Eurostat online la: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do[7]

 

Din analiza datelor din tabelul 2.1. rezultă următoarele:

  • Regiunea cea mai „bogată” din Europa este regiunea Inner London (centrul financiar al Londrei);
  • Cea mai săracă regiune este Severozapaden urmată îndeaproape de Regiunea Nord-Est din România;
  • Cea mai mare diferență între regiuni la nivelul statelor membre UE se întâlnește în Marea Britanie;
  • Irlanda are cea mai mică diferență între regiuni;
  • În funcție de nivelul decalajului, statele membre UE pot fi grupate astfel:

Tabel 2.2. Gruparea țărilor în funcție de decalaje[8]

Decalaj

Țara

Peste 4

Marea Britanie

3-4

Slovenia, România, Franța

2-3

Polonia, Ungaria, Italia, Germania, Cehia, Bulgaria,Belgia

1-2

Suedia, Finlanda, Portugalia  Austria, Olanda, Spania, Grecia, Irlanda, Danemarca

 

Sursa: Tabelul nr. 2.1.

Disparităţi interregionale în România

Obiectivul fundamental al politicilor de dezvoltare regională îl constituie reducerea disparităţilor teritoriale, realizarea unui echilibru între nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone. Un obiectiv al politicii regionale, specific acestei perioade, este acela de a facilita ajustările structurale şi sectoriale, susţinerea proceselor de restructurare şi relansare economică, refacerea şi stimularea capacităţii competitive a regiunilor, susţinerea proceselor de integrare europeană. Majoritatea ţărilor, inclusiv cele dezvoltate economic, se confruntă cu disparităţi regionale şi, în consecinţă, aplică strategii şi politici de dezvoltare regională. Trebuie însă avut în vedere că dificultăţile generate de dezechilibrele regionale şi posibilităţile de rezolvare a acestora nu pot fi abordate fără a ţine seama de nivelul general de dezvoltare al fiecărei ţări.[9]

România este o regiune a Uniunii Europene şi tot ansamblul de instrumente şi fonduri gestionate de Uniune au ca ţintă dezvoltarea acestei regiuni. La rândul său, România este suma regiunilor din interior, deci creşterea economică de ansamblu a României depinde de evoluţia acestor regiuni. Cum în UE există niveluri diferite de dezvoltare de la ţară la ţară, între regiunile României există, de asemenea, decalaje.[10]

Indicele de disparitate regională este un indicator care ne dă dimensiunea acestui fenomen. Polii la noi sunt reprezentaţi de Regiunea Nord-Est cu un PIB/locuitor în 2011 de 2.517 euro şi Regiunea Bucureşti-Ilfov cu 7.459 euro/locuitor, adică de trei ori mai mare decât cel al Regiunii Nord- Est.

Cele opt regiuni prezintă anumite particularităţi în ceea ce priveşte structura lor economică, ceea ce face ca anumite sectoare să joace un rol hotărâtor în dezvoltarea lor viitoare. Astfel economia regiunilor din sudul ţării (Sud – Est, Sud – Muntenia, Sud – Vest Oltenia) este influenţată de evoluţia sectorului agricol, acesta deţinând în zonele respective ponderi importante de peste 15%, ceea ce face ca în anii cu condiţii vitrege pentru agricultură creşterea produsului intern brut să fie influenţată negativ. De asemenea, sunt regiuni cu un potenţial turistic important (zona Bucovinei în regiunea Nord – Est, litoralul şi Delta Dunării în regiunea Sud – Est, etc.), evoluţiile economice ale acestora fiind influenţate şi de nivelul de utilizare al acestui potenţial. O altă particularitate este reprezentantă de zonele în care industria extractivă avea un rol important (bazinul Văii Jiului din regiunea Sud – Vest Oltenia) şi a căror economie a fost afectată ca urmare a amplului proces de restructurare a sectorului minier.[11]

 

Tabel nr. 2.3. Decalajele inter-regionale în România (PIB/locuitor exprimat în Euro)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Romania

1.800

2.000

2.200

2.400

2.800

3.700

4.500

5.800

6.500

5.500

Macroregiunea unu

1.800

2.000

2.200

2.400

2.800

3.500

4.400

5.700

6.000

5.200

Nord-Vest

1.700

1.900

2.100

2.300

2.700

3.500

4.200

5.600

5.800

5.000

Centru

1.900

2.100

2.300

2.500

2.800

3.600

4.500

5.900

6.200

5.300

Macroregiunea doi

1.400

1.600

1.800

1.900

2.200

2.800

3.300

4.100

4.500

3.900

Nord-Est

1.300

1.500

1.600

1.700

1.900

2.500

2.900

3.700

4.000

3.400

Sud-Est

1.600

1.800

2.000

2.100

2.600

3.200

3.800

4.700

5.200

4.400

Macroregiunea trei

2.400

2.600

2.900

3.100

3.600

5.100

6.200

8.000

9.800

8.100

Sud – Muntenia

1.500

1.600

1.800

1.900

2.300

3.100

3.800

4.700

5.400

4.700

Bucuresti – Ilfov

3.900

4.100

4.500

4.800

5.600

8.100

9.900

12.900

16.200

13.000

Macroregiunea patru

1.700

1.900

2.100

2.300

2.700

3.500

4.400

5.500

5.900

5.000

Sud-Vest Oltenia

1.500

1.700

1.700

2.000

2.300

2.900

3.600

4.500

4.800

4.200

Vest

1.900

2.200

2.400

2.700

3.200

4.200

5.300

6.700

7.100

6.000

Sursa: conform datelor prezentate pe http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Tabel nr. 2.4. Rata creșterii reale a valorii regionale brute adăugate la prețurile de bază

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Romania

2,7

5,9

5,0

5,1

8,5

3,6

7,8

6,9

7,5

Macroregiunea unu

:

:

:

:

:

:

:

:

:

Nord-Vest

-1,0

7,7

7,8

4,2

8,6

2,3

7,6

10,3

-0,8

Centru

3,0

4,6

7,3

4,5

4,8

1,1

9,9

8,6

1,4

Macroregiunea doi

:

:

:

:

:

:

:

:

:

Nord-Est

-1,6

10,7

5,4

3,7

4,3

1,1

4,1

6,2

3,2

Sud-Est

-0,9

6,1

6,7

2,5

12,8

-1,6

5,9

2,3

9,6

Macroregiunea trei

:

:

:

:

:

:

:

:

:

Sud – Muntenia

-1,5

6,1

5,7

4,3

11,1

5,0

8,3

4,5

9,3

Bucuresti – Ilfov

22,8

0,3

3,7

4,7

8,8

12,6

7,7

8,7

19,0

Macroregiunea patru

:

:

:

:

:

:

:

:

:

Sud-Vest Oltenia

-3,7

8,3

-3,9

12,3

7,5

-2,1

8,2

5,4

5,5

Vest

-8,4

9,9

6,3

7,7

10,3

2,1

11,5

6,4

1,0

Sursa: conform datelor prezentate pe http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Tabel nr. 2.5. Venitul mediu pe gospodărie (euro)

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Romania

965,8

1.253,5

1.475,5

1.451,7

1.418,5

1.691,9

2.284,4

2.714,6

3.473,7

4.022,8

Macroregiunea unu

989,6

1.253,0

1.434,7

1.469,5

1.427,5

1.679,8

2.213,2

2.604,3

3.372,0

3.697,4

Nord-Vest

975,9

1.217,9

1.430,4

1.437,6

1.384,9

1.649,6

2.199,3

2.563,4

3.307,3

3.590,3

Centru

1.004,8

1.291,3

1.439,3

1.504,0

1.473,4

1.712,3

2.228,2

2.648,5

3.441,9

3.813,0

Macroregiunea doi

842,6

1.049,5

1.237,2

1.203,0

1.133,7

1.365,0

1.766,9

2.070,9

2.561,4

2.925,3

Nord-Est

739,1

936,4

1.121,6

1.095,2

1.021,0

1.185,2

1.567,9

1.825,6

2.279,0

2.575,8

Sud-Est

977,3

1.196,5

1.388,4

1.343,7

1.281,3

1.600,7

2.027,9

2.393,3

2.933,1

3.386,1

Macroregiunea trei

1.054,0

1.478,5

1.736,7

1.738,2

1.722,3

2.066,3

3.014,7

3.639,5

4.745,9

5.840,7

Sud – Muntenia

823,0

1.003,9

1.266,3

1.209,3

1.175,7

1.433,8

1.858,8

2.141,4

2.691,8

3.071,9

Bucuresti – Ilfov

1.411,8

2.201,4

2.454,5

2.545,9

2.554,7

3.023,8

4.754,0

5.871,1

7.776,4

9.885,4

Macroregiunea patru

1.010,1

1.273,3

1.552,0

1.439,8

1.451,2

1.724,5

2.221,3

2.641,1

3.347,9

3.744,0

Sud-Vest Oltenia

902,6

1.150,3

1.394,1

1.232,0

1.239,7

1.460,5

1.850,9

2.188,3

2.771,3

3.147,8

Vest

1.138,1

1.418,6

1.738,4

1.688,7

1.704,5

2.041,2

2.663,9

3.179,9

4.029,4

4.444,8

Sursa: conform datelor prezentate pe http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do


[2] Valoarea produsului intern brut pe locuitor, luată în calcul la întocmirea clasamentului Eurostat, reflectă nivelul activităţii economice dintr-o regiune, în funcţie de puterea de cumpărare a cetăţenilor.

[3]  Studiul Eurostat precizează că este posibil ca nivelul PIB să fie supraevaluat în aceste regiuni şi subevaluat în regiuni locuite de persoane care fac naveta.

[7] Baza este actualizată ultima data în 22.03.2012 și conține datele la nivelul anului 2009.

[8] Nu include statele care formează o singură regiune de dezvoltare.

[9] Institutul Național de Statistică, Coordonate ale nivelului de trai în România, ed. Institutului Național de statistică, București, 2011.

[10] Dumitrescu D., op.cit, p. 253;

[11] Adaptat după Șaguna D. D., Nicolae R.G., op.cit., p. 143;

[12] Adaptat după Institutul Național de Statistică, Coordonate ale nivelului de trai în România, ed. Institutului Național de statistică, București, 2011.