Actele juridice ale interzisului

Articolul Actele juridice ale interzisului este parte a unei lucrări de licență.

Nu găsești ce cauți? Comandă lucrări de licență, referate, studii de caz sau orice alt proiect științific!

Persoanele puse sub interdicţie judecătorească pot încheia personal aceleaşi acte juridice patrimoniale pe care le poate încheia minorul sub 14 ani, atât minorul sub 14 ani cât şi interzisul judecătoresc fiind incapabili în mod absolut. Prin urmare, şi sancţiunea care se aplică în cazul nerespectării regulilor referitoare la incapacitate este aceeaşi.

Potrivit articolului 172 din noul Cod civil, actele juridice încheiate de interzis sunt anulabile, chiar dacă la data încheierii lor acesta a avut discernământ. Fac excepţie actele de conservare şi cele de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la momentul încheierii lor.

Conform articolului 1205 alineatul 2 din noul Cod civil, contractul încheiat de o persoană pusă ulterior sub interdicţie judecătorească poate fi anulat dacă, la momentul când actul a fost făcut, cauzele punerii sub interdicţie existau şi erau îndeobşte cunoscute. Or, atât timp cât nu este pusă sub interdicţie, o persoană capabilă se prezumă că are discernământ. Potrivit textului de mai sus, de exemplu, dacă o persoană alienată mintal (stare de alienaţie mintală îndeobşte cunoscută) încheie un act juridic şi după aceea este pusă sub interdicţie, actul juridic este anulabil. Îndeplinirea celor trei condiţii stabilite de legiuitor conduce la concluzia că persoana respectivă nu avea discernământ. Deci, în loc să se probeze că lipsea discernământul la momentul încheierii actului juridic, se probează îndeplinirea celor trei condiţii: la data încheierii contractului persoana nu avea discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, datorită alienaţiei sau debilităţii mintale; această situaţie era îndeobşte cunoscută; ulterior încheierii contractului a fost pusă sub interdicţie.

Interzisul este reprezentat la încheierea actelor juridice de către tutore întocmai ca minorul sub 14 ani. Sunt aplicabile dispoziţiile cu privire la actele juridice pe care le poate încheia tutorele, analizate detaliat la tutela minorului.

Spre deosebire de tutorele minorului, care nu poate face donaţii în numele minorului şi nici acte de dispoziţie cu privire la bunurile minorului, fără încuviinţările necesare, tutorele interzisului poate, cu avizul consiliului de familie şi cu autorizarea instanţei de tutelă, să gratifice sau să înzestreze pe descendenţii interzisului, din bunurile acestuia, fără însă să se poată da scutire de raport.

Actul juridic încheiat după ce hotărârea de punere sub interdicţie a rămas definitivă, dar anterior realizării formelor de publicitate ale hotărârii de punere sub interdicţie (transcrierii, în prezent) de către interzis cu un terţ de bună-credinţă nu poate fi anulat pentru lipsa capacităţii de exerciţiu, decât dacă se face dovada lipsei discernământului în momentul încheierii lui.[1]

Actul juridic încheiat după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de ridicare a interdicţiei, dar anterior îndeplinirii formalităţilor de publicitate (transcrierii în registrul special, în prezent), de către tutore, în numele interzisului cu un terţ de bună-credinţă, este valabil şi îşi produce efectele; se poate angaja, dacă e cazul, răspunderea civilă delictuală a tutorelui faţă de fostul interzis.



[1] Gabriel Boroi, Anghelescu Carla Alexandra, op.cit., p. 345.